Press "Enter" to skip to content

Solidaritate și nesupunere civică

Protestul de 15 minute din 15 martie aduce cu adevarat ceva nou in societatea romaneasca: este intaia manifestare de nesupunere civica la nivel national cu un numar semnificativ de participanti. Romanii si-au descoperit astfel cu nesfarsita incantare calitatea de cetateni, spiritul de solidaritate si forta colectiva. Au descoperit ca pot face lucruri mari impreuna daca pun laolalta putinul fiecaruia, scrie profesorul Ciprian Mihali pe Ziare.com.

Firme, romani din tara si din diaspora au participat la protestul #sieu

Scepticii de serviciu, mai ales dintre aceia care circula pe trotuarul din partea stanga, au obiectat ca o pauza de cafea de 15 minute care se adauga altor pauze de cafea nu inseamna inca solidaritate. Sau ca o asemenea forma de protest trebuie sa vizeze teluri mai nobile, bunaoara o infrastructura mai prietenoasa cu mediul si mai adaptata modelelor ecologice de dezvoltare. Eu insumi am semnalat ca intr-o tara in care nu s-a facut nimic 30 de ani, a protesta tot prin a nu face nimic e inca prea putin.

Da, e inca prea putin, dar e infinit mai mult decat nimic. Si aceasta este marea revelatie a unei parti din societate, ca poate sa faca mai mult decat nimic. Cred ca foarte multi dintre cei care s-au oprit 15 minute din ce faceau pana atunci au protestat pentru prima data, au avut un soi de curaj public pe care nu si-l banuiau, iar asta le-a dat incredere si speranta. Sa fie asta amagire? Se prea poate. Sa fie acesta un exercitiu de imagine (inclusiv o ocazie pentru un selfie altfel)? Si asta e posibil. Sa fie o versiune noua de estetizare a spatiului public cu un hashtag nou, cu dispuneri corporale si texte noi pe “plancarde”, cum ar zice unul dintre analfabetii de vaza ai patriei? Da, cu siguranta.

Dar toate acestea fac parte din ceea ce actiunea politica a consacrat in secolul al XX-lea sub numele de “nesupunere civica”. Radacinile acestui concept sunt mult mai vechi in teoria politica, urcand pana la Locke sau Thoreau. Dar practica nesupunerii civice devine manifesta mai ales in a doua jumatate a secolului trecut, gratie unor luptatori pentru drepturi si libertati umane precum Gandhi, Martin Luther King sau Nelson Mandela.

Prin ce se caracterizeaza ea? Prin faptul ca este o actiune non-violenta in sprijinul unor principii superioare, care urmareste modificarea unor legi, norme sau reguli din societate. Apoi, ea este o actiune publica si colectiva care poate sa fie considerata drept o infractiune constienta si intentionata si care incalca o lege sau o regula, chiar daca nu aceasta lege sau regula este contestata (bunaoara se incalca regulile Codului rutier, chiar daca nimeni nu il contesta).

Din prisma acestor caracteristici foarte generale si teoretice, trebuie sa fim constienti de faptul ca in Romania de azi, condusa de o putere abuziva, incompetenta si tot mai inclinata spre reprimarea oricarei forme de opozitie, nesupunerea civica ramane cel mai potrivit mod prin care cetatenii tarii pot protesta impotriva abuzurilor, hotiilor si atacurilor la drepturile si libertatile lor. Mai mult, intr-o asemenea societate, incepem sa realizam ca nesupunerea civica este o datorie, nu un capriciu sau o mondenitate. Ca neutralitatea este complicitate. Asa cum plastic spunea cineva, a te declara neutru cand asisti la lupta dintre un leu si un soarece inseamna a te situa de partea leului.

Mai trebuie sa stim ca, in afara votului, rar si expus el insusi manipularii sau chiar falsificarii, oamenii de rand dintr-o societate nu au la indemana multe alte forme de rezistenta la dominatie in afara nesupunerii civice. Refuzul de a plati impozite si taxe, boicotarea unor produse sau magazine, oprirea televizoarelor la o anumita ora, asezarea pe sau blocarea cailor de acces, ocuparea unor spatii sau institutii publice, perturbarea unor evenimentelor sau refuzul de a executa anumite legi sau ordine sunt cu toate, intr-un anumit fel, actiuni negative sau ilegale, dar asta doar din punctul de vedere al puterii si al instrumentelor sale de represiune. Intocmirea unui dosar penal pentru un cetatean din Vaslui caruia i s-a “stricat” masina in centrul orasului la ora 15.00 sau discursul violent si jignitor al Liderului Suprem sunt dovezi ca puterea nu suporta, asa cum era de asteptat, sa fie contestata.

Cei care o contesta sub forma acestor actiuni colective si vizibile nu pot fi considerati si nu trebuie sa se considere ei insisi niste eroi, ci doar cetateni, cata vreme nesupunerea nu este o forma de sacrificiu, ci o datorie. Ea se bazeaza pe constiinta faptului ca un pericol le ameninta viata, bunastarea, sanatatea, drepturile si libertatile si ca e nevoie de a face ceva.

Inca doua consideratii inainte de a incheia.

In Romania anului 2019, puterea pare decisa “sa mearga pana la capat”. Pentru ca un intreg popor sa nu fie obligat sa simta pe pielea lui si pentru multe decenii ce inseamna acest capat, nesupunerea civica trebuie sa continue, sa se intensifice si sa se diversifice. Nimic din ce face azi PSD nu pare a merge inspre democratizarea societatii sau inspre respectarea drepturilor omului. Nimic nu pare in actiunea lui sa tina cont de viata si suferintele celor mai slabi sau mai vulnerabili dintre noi. Nimic nu indica o imbunatatire a sistemului medical, educational sau a infrastructurilor. Toata legislatia penala e construita avand in centrul sau drepturile si chiar privilegiile infractorului si nicidecum ale victimei sau ale cetateanului cinstit. Statul lor se protejeaza cu o legislatie dura impotriva contestatarilor, cu dotari financiare si militare suplimentare pentru fortele de represiune. Impotriva tuturor acestor tendinte, a vota de patru ori in urmatorii doi ani este necesar, este vital, dar nu este suficient. E nevoie de mai mult.

In sfarsit, trebuie sa avem cu totii clar in minte ca diversificarea si intensificarea nesupunerii civice, oricat de pasnica si creativa am imagina-o, va atrage furia puterii si va atrage reprimare si reactii violente din partea ei. De aceea, e nevoie de cat mai multa solidaritate. Solidaritate in actiuni, dar solidaritate si cu aceia care actioneaza. Chiar daca unii nu impartasesc intru totul valorile si principiile nesupunerii civice, e esential ca solidaritatea lor sa se faca simtita, fie si numai pentru ca, la un moment dat, valorile si principiile lor vor putea face obiectul unei noi lupte, iar atunci si ceilalti vor avea nevoie de aliati. Impotriva unei puteri precum aceea pe care si-o doreste Liderul Suprem, nu suntem protejati nici pe trotuarul din dreapta, nici pe cel din stanga.

Ciprian Mihali a predat timp de 20 de ani filosofia la Universitatea Babes Bolyai din Cluj-Napoca. A fost vreme de patru ani ambasador al Romaniei in Senegal. Din 2016 lucreaza la Bruxelles pentru Agentia universitara a Francofoniei.

Sursa: comisarul.ro

Lasă un comentariu
181 Shares
Mission News Theme by Compete Themes.